luni, 17 iulie 2017

JURNAL de Chuck Palahniuk

Bună tuturor!😘
A trecut ceva timp de când nu am mai postat dar m-am luat cu tezele de la finalul anului apoi am fost plecat și aia a fost, dar m-am întors.
Dacă vreți să vedeți ce am mai făcut intrați pe Instagram
Cum am fost ocupat nici cu cititul nu m-am prea mai omorât dar am citit Jurnal, ceva diferit de cărțile citite până acum dar mi-a plăcut, mulțumesc pentru carte (şti tu cine), sper ca și vouă să vă placă, deci, să trecem la subiect.


Sinopsis:

Cu Jurnalul sau, Chuck Palahniuk, cronicarul tuturor coșmarurilor Americii, a stârnit controverse aprinse, ajungând fără întârziere in topul bestsellerurilor. Romanul o are ca protagonista pe Misty Wilmot, fosta studenta la Arte Frumoase, al cărei sot zace in coma pe patul unui spital, după ce a încercat sa se sinucidă. Întoarsa pe insula Waytansea, Misty se vede redusa la meseria de chelnerița in restaurantul unui hotel. Când din casele pe care le redecora Peter încep sa dispară încăperi si pe pereți se ivesc mesaje neobișnuite, izbucnește un adevărat scandal. Proprietarii furioși intentează proces după proces, iar Misty își vede încă o data spulberat visul de a deveni pictorița. Dar, parca posedata de spiritul lui Maura Kincaid, o artista legendara, Misty începe sa picteze febril. Nu cumva talentul ei redescoperit este parte a unui plan diabolic?

Recenzie:

Această carte a fost una destul de ciudată, dar pentru orice există un început, fie el mai bun sau nu...
Să întăresc acest lucru, vă voi da un exemplu, închipuiți-vă că aveți o casă de vacanță unde mergeți de 2-3 ori pe an. Iar într-o zi când ajungeți constatați că lipsește sufrageria sau bucătăria. În locul ușii acum e un perete zidit. E opera lui Peter, meșterul care a lucrat acolo, iar acum zace în comă la spital în urma unei sinucideri nereușite. Proprietarul sparge zidul și găsește scrise cu vopsea tot felul de mesaje ciudate. Sună la Misty, nevasta lui Peter să se plângă, eu unul nu am înțeles din prima ce se petrece iar pe parcursul cărții lucrurile vor fi și mai și.
Cam așa începe această carte bizară semnată de Chuck Palahniuk, care pe vremea forumurilor, în urmă cu vreo 10-15 ani era considerat Ryu Murakami al Americii ( a nu se confunda cu Haruki Murakami )
Povestea cărții mi s-a părut interesantă în ciuda literaturii lui Palahniuk care pentru cei mai sensibili va fi considerată una scârboasă, ba chiar grotescă.
Nu am prea multe de spus despre carte, este tipul de carte care poate fi citită când nu ai ce face într-o zi sau două pentru că e scurtă și ușor de citit, eu nefiind obişnuit cu genul acesta de carte m-am adaptat mai greu la ea.
Vă recomand această carte, odată ce ai început să o citești vei realiza că merită într-o zi în care nu ai nimic de făcut.
A fost cam scurtă această recenzie, știu,  dar vă promit că următoarele vor fi mai stufoase, Glamorama e una din cele care vor urma dar asta abia după ce mă întorc din tabăra de la Costinești😎
SCOICA😊
Până data viitoare, aveți grija de voi!
Vă aștept în comentarii cu păreri şi recomandări de cărţi sau filme :)))